Oraşul Slãnic-Moldova este aşezat în partea de sud-vest a judeţului Bacãu, într-o micã depresiune, îngustã şi lungã, mãrginitã de culmi înalte, pe valea râului Slãnic de unde şi-a luat şi numele, râu care îşi trage izvorul de la 7 km de localitate, în muntele Şandru Mare (1.639 m).
Este situat la 26°37’ longitudine esticã şi 46°17’ latitudine nordicã şi 530 m altitudine. Localitatea a fost întemeiatã şi s-a dezvoltat datoritã numeroaselor izvoare de apã mineralã cu compoziţii variate şi valoroase, primind astfel statutul de staţiune balneoclimatericã.
Se învecineazã cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judeţul Covasna şi la nord, nord-est cu oraşul Târgu Ocna.
Suprafaţa totalã a localitãţii este de 11.595 ha dintre care numai pãdurile ocupã o suprafaţã de 9.265 ha.
Pârâul Slãnic strãbate pânã la confluenţa lui cu Trotuşul, pe o lungime de circa 25 km, o regiune muntoasã, acoperitã cu pãduri.Este un pârâu repede şi zgomotos, alimentat de numeroase pâraie şi pârâiaşe care coboarã o diferenţã de nivel de peste 500 m, de la izvoare pânã la confluenţa cu Trotuşul. Pânã în aval de staţiune, are un curs torenţial şi o vale strâmtã. De aici, valea se mai lãrgeşte şi malurile abrupte scot la ivealã, prin locurile neacoperite de verdeaţã, pãturile de gresie masivã.
La nord de staţiune, se ridicã, cu pante puternice, muntele Pufu (936 m), care lasã în jurul sãu o largã suprafaţã (850 m) de la care pleacã o culme slab ondulatã, Zarea Cheşcheşului, ce se lasã spre valea Dofteanei, iar spre nord-vest o altã culme, de aceeaşi înãlţime, ce duce spre marile altitudini ale munţilor Şandru Mare şi Nemira.
Tot pe partea stângã a vãii Slãnicului, de la vârful Pufu, peste pârâul cu acelaşi nume, se întinde Coama Cheşcheşului, un plai neted ce duce, prin douã trepte, tot la muntele Şandru Mare, punctul de altitudine maximã a regiunii.
Pe partea dreaptã a vãii Slãnicului, în dreptul confluenţei cu pârâul Pescarul, se ridicã vârful Cernica (955 m). Pe aceeaşi parte, chiar lângã staţiune, se desfãşoarã o culme scurtã, cu vârful Cerbu (910 m), Pãltinişul (1015 m) şi plaiul neted al Dobrului (832 m).
În tot lungul vãii Slãnicului, urcuşul spre munte este foarte anevoios, uneori chiar imposibil, pantele fiind accentuate, încât de multe ori este nevoie de un mare ocol al acestora, de cãtre cei care vor sã abordeze înãlţimile maxime.
De la 600-700 m în sus, partea abruptã devine domoalã, pânã la culmile înalte ale Nemirei Mari (1649 m), care despart apele Slãnicului de apele Dofteanei şi de ale Oituzului la sud.
Date geografice
